joi, 7 decembrie 2017

Noi și cutiile noastre


Din ciclul De ale mele

În viața fiecăruia dintre noi apare un moment în care ne conștientizăm cutia în care am intrat, practic, din momentul conceperii noastre. Fiecare primim câte o cutiuță chiar de la început, cutiuță pe care ne-o formează părinții chiar din momentul în care devin conștienți de existența noastră ca viitoare ființă umană.

În acea cutiuță energetică ei pun toate credințele lor, dorințele lor pentru noi sau orice alt sentiment îi încearcă vis a vis de prezența noastră în viața lor. Vă dați seama că încă din start cutiuțele noastre sunt extrem de diferite. Cu cât o cutiuță este mai spațioasă, mai luminoasă, mai clară, cu atât dezvoltarea noastră poate fi susținută de energii mai înalte care să ne ajute să aducem cu noi, și să menținem în același timp, un bagaj cât mai cuprinzător de înțelepciune, abilități și cunoaștere.

Deci, din momentul în care părinții noștri decid, dacă este o decizie conștientă, să aibă un copil trusoul nostru energetic este așezat în acea cutiuță. Cu cât mai conștientă este conceperea noastră, cu atât trusoul nostru energetic va fi mai complet și mai bogat. Dacă această decizie nu este una conștientă, ci una de tipul ”Dumnezeu a dat”, trusoul nostru va fi foarte sărăcăcios, interacțiunea cu viitorii noștri părinți fiind aproape inexistentă.

Oricum ar fi, la naștere ne primim fiecare cutiuța cu trusoul în ea și ne începem călătoria pe Pământ într-o nouă viață. În această cutiuță adăugăm și noi ceea ce colectăm din jurul nostru, în primul rând de la familie și apoi, pe măsură ce cercul de cunoștințe se lărgește, de la prieteni, rude, grădiniță, școală, oraș, țară, națiune și așa mai departe, până la nivelul care ne este accesibil.

La început, fără a ne da măcar seama, schimbăm cutiuțele când ele devin neîncăpătoare, dar în loc să ne luăm din cutiuța din care ieșim doar ceea ce ne folosește cu adevărat, noi preferăm să așezăm cutiuța mai mică cu tot ceea ce se află în ea într-o cutiuță mai mare, pentru că suntem foarte strângători de felul nostru. Acest ”strângători” are la bază credința inoculată în copilărie ”nu arunca nimic că niciodată nu știi când vei avea nevoie de ele”.

Și așa ne construim cutiuțe, cutii din ce în ce mai mari pe care le depozităm în câmpurile noastre energetice. Desigur, nu ne dăm seama de acest lucru decât din când în când, când nu mai este loc în magazie, debara, dulap sau orice spațiu de depozitare le-am destinat și aici mă refer la cât spațiu le-am acordat în câmpul nostru energetic. Unii nu și-au lăsat nici măcar spațiu de trecere printre ele încât să le poată sorta sau nici măcar nu sunt conștienți de existența lor.

Dar vine un moment, în viața fiecăruia dintre noi, în care se ridică prelata de pe ”magazia” noastră și vedem cutiuțele, cutiile și enormitatea colecției noastre. Ei, când acest moment sosește, este nevoie să ne așezăm frumos și să luăm ”obiect” cu obiect tot ceea ce se află în aceste cutii. Desigur, le putem lua la inventariat și decis ce facem cu ele doar pe cele pe care le putem vedea/conștientiza. Celelalte își vor aștepta rândul pentru momentul în care conștientizarea noastră mai face un pas în profunzimea ei.

Dacă veți aplica din nou conceptul ”nu-l arunc că poate îmi mai folosește la ceva cândva”, mare brânză n-ați făcut. El va continua să ocupe același loc în magazia voastră și nu veți putea face loc pentru un alt concept de o vibrație mai înaltă. Pentru că oricât de mult ne-am dori să nu fie așa, pe Pământ, și nu numai, funcționăm pe principiul cutiuțelor sau dacă vă pare mai blând, al păpușilor matrioșka.

Vom păși dintr-o cutiuță mai mică într-una mai mare pe măsură ce nivelul nostru de conștiință și de cunoaștere crește, dar cutia formată din conceptele pământene va rămâne prezentă atâta timp cât avem o formă umană pentru că altfel nu putem funcționa ca oameni pe Pământ.

O cutie pământeană conține în primul rând toate conceptele pământene legate despre viața pe Pământ, despre credințele pe care oamenii le au, despre modul lor de interacțiune, despre modul în care noi înșine percepem viața și multe altele, concepte care sunt bazate, majoritatea, pe dualitate și separare.

Cu cât nivelul nostru de conștiință crește și dăm drumul acestor concepte pe care le simțim depășite înlocuindu-le cu altele, mai înalt vibraționale bazate pe unitate, pe unime, pe acceptare, iubire, compasiune, onorare, recunoștință, și alte sentimente, simțiri mai înalt vibraționale, cu atât pereții cutiilor noastre devin mai fragili, mai ușor de înlăturat sau de trecut prin ei.

Când o cutiuță este golită de conținut, adică de conceptele pe care noi le depozitasem în ea, ea se dizolvă și fuzionează cu cutia următoare ei ca mărime creând mai mult spațiu în care să putem aduce alte concepte noi, mai înalt vibraționale, mai împlinitoare, mai în aliniere cu noul Eu care devenim în mod continuu.

Menținerea unor cutiuțe cu concepte depășite va duce la fiecare actualizare energetică la adevărate cutremure care să deschidă din nou și din nou cutiuța ca noi să vedem odată că acolo sunt lucruri vechi care nu ne mai folosesc. Dacă alegem să le vedem și să le reciclăm, următoarea actualizare energetică va fi mai blândă. Dacă nu, va fi mai puternică pentru că ce este de aruncat, trebuie aruncat. Nu mai este loc/timp de tocmeală pentru că nimic din ceea ce se află în cutiuțele vechi nu ne va mai trebui vreodată.

Luna decembrie este o lună a bilanțului, a inventarierii, după cum bine știm cu toții, nu numai cei implicați în domeniul economic, așa că faceți-vă inventarul cutiuțelor ce le dețineți, casați ceea ce este de casat, scoateți din evidență ceea ce nu vă mai este de folos, reciclați ceea ce se poate recicla și faceți-vă loc în magazie pentru ceea ce Universul, Creatorul, Sursa a întocmit deja demult avizul de expediție către fiecare dintre noi.

O zi minunată vă doresc, plină de magie și de o fericită anticipare!

Munay!

Monica Poka




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.